Te doare mintea, îți vine durerea de șale și de tot felul de articulații auzindu-i pe ăștia de la tembelizor, tot felul de iecsperți propunând soluții la conjunctura creată de aventura israeliano-americană în Iran. N-o să mă refer la ce se întâmplă acolo, poate în altă postare. Ceea ce e cert este că prețul petrolului a luat-o razna. Încă nu a ajuns la pragul de a provoca un dezastru, dar nici departe nu e. Căci, conform spuselor lui HD Hartmann, un tip cu acces la rapoarte serioase, la 120 dolari barilul, Europa închide tot , iar la 150, SUA urmează aceeași cale.
Și îi auzi pe ăștia cu tot felul de inițiative, discuții, etc...Azi, peste vreo oră, președintele în funcție stă de vorbă cu o delegație OMV pe temă...Să facă...ce? Eu mi-aduc aminte de o situație neprevăzută, petrecută în situl petrochimic de la Berre, în Franța, când, urmare a sesizării noastre, a românilor ce lucrau acolo, s-a adunat o întreagă ședință ad-hoc la fața locului, filosofând despre note de calcul, suporți auxiliari, standarde...Norocul lor e că am găsit un schelar isteț de prin Lituania care a priceput repede ce i-am cerut și, până să termine ei ședința, problema era rezolvată...Am dat exemplul pentru ca oamenii să priceapă că gestionarea operativă a unei situații presupune decizii rapide, în cunoștință de cauză, având în spatele lor o înțelegere a problemei.
Per a contrario, ăștia vorbesc de plafonarea prețului la carburanți, ceea ce arată habarnism cras. Pentru că,.dacă ar fi lucrat măcar o zi în industrie,o industrie, nu contează care, ar fi știut că un criteriu fundamental în activitatea industrială este să asiguri reproducția. Nu reproducerea, asta o face și Trăsnea, din pur instinct. Pe românește, este esențial ca, folosind rezultatul financiar al vânzării unui lot de produse, să poți fabrica același lot de produse. Altfel, intri deja pe panta pierderilor, a restrângerii de activitate...Ori, în asemenea caz, de ce ar trebui să ai convorbiri cu proprietarii rafinăriilor? Oamenii îți vor spune exact asta, ei sunt responsabili față de acționarii lor și trebuie să livreze niște rezultate. Indiferent de visele umede ale unor politicieni. Apropo, unul din acționarii importanți ai OMV este Abu Dhabi National Oil Company, compania de stat din emiratul Abu Dhabi, care gestionează tot ce înseamnă petrol și produs petrolier din acel emirat, aflat acum sub presiunea situației din zonă. Un motiv în plus pentru ca austriecii să spună pas la presiunile politice ale neterminaților de la București.
Există o soluție, reducerea taxelor și accizelor pe litrul de carburant, dar pentru asta nu ai nevoie să te întâlnești cu OMV ca să arați focilor ce preocupat ești tu. Iei măsura și o notifici tuturor producătorilor de carburanți, împreună cu avertismentul că întreaga reducere trebuie să se regăsească în preț. Și cu monitorizarea permanentă, asigurată prin sinecurștii de la ANRE, MF, Consiliul Concurenței...
Mai există o soluție, deja aplicată de China, și aflată în curs de a fi aplicată și în Japonia, Coreea de Sud, India. Anume, interzicerea exportului de produse rafinate și privilegierea consumului intern. Cine s-o aplice, însă, la noi, slugile lui Zelenski?
Apropo, s-o gândi careva, măcar ca posibil subiect de discuție, să ia în considerare creșterea nivelului extracției?
P.S. Soluția plafonării e una proastă, creatoare de găuri în buget și de corupție. Avem la îndemână ceea ce s-a întâmplat, foarte recent, cu plafonarea prețului la gaze
