vineri, 18 mai 2018

Jaful cu toptanul

Se tot mira tugulanul ca nu-i ajung banii. Ca oricat munceste, de-abia are sa-si plateasca facturile de pe o luna pe alta, ca, in loc sa se carpeasca, mai tare se rupe...Si nu stie de ce...
Sa o gandim putin: Munca depusa creeaza plus valoare, cu cat mai mult efort, si de mai buna calitate, cu atat mai multa plusvaloare. Din care plusvaloare individul trebuie sa traiasca, adica sa-si permita lucrurile care sa-i asigure un trai decent: Hrana, imbracaminte, adapost, utilitati (apa, energie, gaze, caldura, curatenie publica, paza si protectie, etc). Par multe, dar, daca le iei bucata cu bucata, descoperi ca n-ar trebui sa constituie o problema. Unless...

Adica, cu exceptia situatiei de fapt, care arata altceva...

1. Hrana. Avem o agricultura ce lucreaza, in principal, pentru export de resurse primare si reimport de produse procesate. si un trafic cumplit de influenta , la nivelul Ministerului de resort si al primariilor, care sa interzica aparitia pe piata a produselor taranesti, naturale, ingrijite numai cu sudoare si efort fizic, si nu cu tot felul de chimicale, bagate pe gatul taranului roman de diverse concerne. In fond, nu i se poate cere acestuia sa fie doctor in chimie, fiziologie umana, ori sa proceseze si sa filtreze cantitati uriase de informatie, ca sa-si dea seama cat rau isi face, lui si celor din jur, folosind tot felul de seminte si ierbicide oferite cu larghete de aceste concerne. Insa, da, este treaba specialistitilor din Minister si a celor din teritoriu, toti, platiti de la Buget, sa ii protejeze, si sa protejeze si piata interna de otravuri ori aberatii genetice. Inchid paranteza ecologista. Sunt de notorietate actiunile in forta ale politiilor locale contra babutelor ce vand patrunjel ori numai ghiocei sau urzici, asa ca nu insist.
    Avem, deja, o prima cauza a insuficientei resurselor financiare. Exista un robinet larg deschis de export de resurse financiare, procesari relativ simple ce se pot face in tara fiind transferate cu larghete unor concerne cu capital extern. Cum in orice produs exista si o marja de profit, e clar ca acea marja de profit trece din consumul alimentar al romanilor catre concernele cu capital extern. Contributia multinationalelor ce detin supermarketuri la acest lucru e evidenta, si detalii nu-si au rostul aici. Cu exceptia unei situatii din vestul tarii, unde un comisar sef de Garda Financiara descoperise ca se faceau exporturi fictive la greu, evazionandu-se de la plata TVA sume importante, dosarul fiind ulterior ingropat cu discretie.
2. Adapost. Exista deja o mafie imobiliara ce dicteaza preturile in piata, atat pentru inchirieri, cat si pentru vanzari. Totul, "a la hausse", din motive legate de maximizarea profitului. Toata bula imobiliara a facut sa explodeze, o data, in 2008, intreg sistemul financiar, iar comportamentul nu a disparut, intretinand astfel si o piata neconcurentiala si cu profituri nesimtite a furnizorilor de materiale de constructii, ciment, agregate, materiale pentru finisare, etc. In plus, data fiind valoarea reala a locuintelor, ele nu pot fi achizitionate decat cu credite. Iar aici ajungem la...
3. Principalul robinet de export de resurse financiare, bancile cu capital strain, bine ingrijite de guvernanta BNR, prin metode care nu sunt foarte publice si, oricum, greu de evaluat de catre marea masa a utilizatorilor. Cresterea masei de credite in Euro si CHF a condus la deprecieri masive ale monedei nationale in raport cu acestea, fenomen controlat direct de catre BNR. Recent, cand au aparut deja , in strainatate, legi ce protejau cetatenii in raport cu jaful practicat de banci, si, chiar in Romania, hotarari judecatoresti definitive in acest sens, gasca de jefuitori a hotarat sa se orienteze la "lei", drept pentru care ROBOR a crescut, permitand bancilor cresterea de profit, posibila printr-o mica smecherie aritmetica, pe care vajnicul supraveghetor de la BNR se face ca nu o vede...
4. Utilitati: In orice activitate, industriala ori agricola , e nevoie de utilitati, adica apa, energie, sub diverse forme, combustibili. Ori, din toate acestea, nimic nu mai e in mana romanilor. Daca , dimineata, aprindeti focul la aragaz sa faceti o cafea, ori puneti filtrul de cafea sub tensiune, profitul aferent acestui consum pleaca in Franta, Germania, Cehia, Italia, iar cifra de afaceri consolidata se raporteaza in aceste tari. Sigur, pentru ca dubla raportare, atat in balanta firmelor energetice cu capital strain, cat si in puisorii din Romania ai acestora, este acceptata, guvernantii romani au putut sa treaca sub tacere o scadere, de fapt, a PIB-ului, cu zeci de procente, in momentul in care fiecare din aceste distributii au fost instrainate. O smecherie contabila de doi bani, ce acopera o imensa escrocherie, al carei efect este jupuirea inca unei piei de pe romani. In permanenta, si scumpind necesitati elementare ale traiului de zi cu zi.

Toate aceste resurse financiare scurse peste hotare insumeaza, anual, sume de ordinul miliardelor de euro, poate chiar zeci de miliarde. Iar un pret bine reglat, de piata ori de autoritati de reglementare care isi fac treaba, al acestora, ar duce si la o ieftinire a produselor autohtone, ori la o marire a profiturilor firmelor ce produc in Romania, cu efecte in cascada...Cresterea disponibilitatilor financiare, posibilitatea flotarii favorabile a monedei nationale, etc...Cu conditia sa existe buna intentie si administrarea ca bun proprietar.

Am incercat sa fiu cat mai concis si pe intelesul tuturor. Poate ca am omis detalii ori rationamente importante in a ajuta intelegerea fenomenului, dar am preferat sa limitez cantitatea de informatie transmisa, spre a usura digestia ei.  Concluzia e clara. Romanii nu sunt furati de hoti de buzunare, jaful e organizat, si e la scara nationala.